Difuzarea Pestei Porcine Africane în teritoriu nu este implacabilă !

                                                        Prof. dr. Radu Moga Mânzat

Am remarcat că de câteva luni încoace, pe toate canalele media de informare au apărut un noian de articole de ziar, emisiuni de radio sau TV , în care un mare număr de concetățeni, de diverse profesii, în principal politicieni, și numai foarte puțini medici vetrinari practicieni, vorbesc despre Pesta Porcină Africană, critică vehement ceea ce s-a făcut și mai ales ceea ce nu s-a făcut, aflați în oarecare cunoștință sau în ne cunoștință de cauză, cu sau fără argumente. Așa că m-am gândit că, în această situație, oare de ce nu s-ar amesteca printre ei și un infecționist de profesie, cu vechi state de plată în domeniu? Unul singur !.
Am toată compasiunea pentru toți factorii decidenți implicați, veterinari sau din alte ministere (Interne, Agricultură, Finanțe ș.a.) nevoiți să studieze și să rețină obligațiile ce le revin din cele două stufoase manuale operaționale și a Planualui de Contingență, care detaliază până în cele mai mici amănunte toate măsurile, pe nu mai puțin de 294 de pagini. Nimic nu pare să fie lăsat la voia întâmplării, ca și cum medicii veterinari nu ar mai avea nici nevoia și nici dreptul să mai judece ceva logic în afara acestor înscrisuri, în baza pregătirii lor din facultate și a practicii lor profesionale. Și totuși, parcurgând cu răbdare ”de chinez bătrân” tot acest material (plus o serie de ordine și hotărâri), am constatat cu oarecare surprindere că oricât de amănunțite ar fi asemenea materiale, ele nu sunt exhaustive, ne cuprinzând toate situațiile, soluțiile și posibilitățile care pot să survină, și care vor trebui soluționate grație profesionalismului și mai ales inteligenței specialitului.

Difuzarea Pestei Porcine Africane pare implacabilă, dar de fapt nu este ! Ea poate fi stopată, dar numai dacă se acționează susținut, cu maximum de determinare, de către toți factorii responsabili, și dacă se ține cont permanent de câteva principii de bază, la care o să mă refer în cele ce urmează, principii în general cunoscute, dar care trebuie neapărat subliniate și evidențiate.

În primul rând trebuie înțeles și acceptat că unitățile comerciale de creștere a porcilor (UCCP) trebuie să aibă prioritate în fața gospodăriile populației, pentru două motive: 1) UCCP însumează peste 80% din totalul efectivului de porci al Țării, pe acesta bazându-se în primul rând, acum și în viitor, o ramură foarte importantă a economiei 2) UCCP pot fi protejate cu mult mai multă eficiență decât porcii din gospodăriile populației.

Difuzarea PPA la distanțe mari o fac de cele mai multe ori oamenii, pe mai multe căi, destul de bine cunoscute, ca și porcii mistreți care sunt purtători activi de virus, ce pot parcurge zilnic distanțe mari, uneori de zeci de kilometri. În interiorul unor efective și înafară a acestora, la distanțe mici, presupun că cel mai ușor este transmis virusul de către insecte, în mod deosebit de muște (nu de țânțari). Acestea sunt atrase în număr foarte mare pe dejecții și în hrănitori, mai ales dacă sunt cu furaje umede, de unde pot prelua virusul mecanic, pe corpul lor și să îl transporte spre alte adăposturi, în hrănitorile unor porci sănătoși, contaminându-le furajele. Căpușele sunt cu mult mai periculoase din acest punct de vedere decât muștele, pentru că sunt transmițători activi, capabile să multiplice și să conserve virusul pe timp foarte îndelungat dar, din fericire, în complexele industriale de regulă nu există căpușe. Distrugerea muștelor nu se poate face prin aspersare de substanțe insecticide în hrănitori, dezinsecția pardoselelor, geamurilor etc comportă anumite riscuri, iar cea făcută din helicoptere nu este suficietă.

Dacă ne-am imagina că într-o regiune oarecare nu ar exista deloc porci în gospodăriile populației ( așa cum se întâmplă deja în multe regiuni din Vestul Europei), ar fi extrem de improbabil (deși nu chiar imposibil) să mai intre virusul într-o UCCP în care se aplică riguros măsurile de biosecuritate obișnuite. Consider că aceasta ar putea fi cheia problemei. Este semnificativ și instructiv să observăm că în NV-ul Romaniei PPA a fost diagnosticată și cantonată la porcii domestici din numai două județe, în timp ce în Est apar frecvent focare noi. Și aceasta cu toate că testele de laborator au revelat o incidență mai mare a virusului PPA la mistreții din Vest decât la cei din Est ! Acest lucru nu poate fi pus numai pe seama unui plus de seriozitate al autorităților, specialiștilor și cetățenilor din această parte a Țării, ci și a faptului că aici nivelul de trai fiind simțitor mai ridicat, mai puțini oameni își bazează subzistența pe cresterea porcilor în gospodăria personală!

Ideal ar fi deci ca marile unități comerciale să fie protejate prin lipsa porcilor din gospodăriile populație -pentru o anumită bucată de vreme-, pe o zonă mult mai în întinsă decât zona de supraveghere cu raza de numai 10 km prevăzută în documentele la care m-am referit mai sus. Pe de altă parte, sacrificarea porcilor (controlați) în gospodăriile proprii, de către proprietarii care dețin doar 1-2 porci, în județele sau teritoriile indemne, aflate la distanță de cel puțin 30-40 Km de cel mai apropiat focar de PPA, cred că ar trebui nu numai tolerată, ci chiar încurajată ( însoțită de interdicții de înstrăinare din gospodărie acărnii și produselor rezultate). Porcii din gospodăriile tradiționale cu mai mult de 2 capete ar putea fi sacrificați într-un abator special autorizat, și comercializați apoi numai în teritoriul apropiat. Reducerea numerică a gospodăriilor care dețin porci crescuți tradițional, în mod indubitabil ar reduce corespunzător și presiunea risculu de răspândire a infecției în teritoriu. Aceasta cred că ar fi cea mai eficace măsură de barare a expansiunii bolii. Și certamente cea mai ieftină. Trebuie valorificată la maximum observația din actuala diseminare epidemică, cum difuzarea bolii se face de regulă spre județele limitrofe, ”din aproape în aproape” , fără salturi la distanțe foarte mari, dar nici chiar de numai 10 km, cât prevede zona de supraveghere. Județele aflate la granița cu țări în care există boala trebuie să aibă un statut special, asemănător celor învecinate cu județe în care există focare de PPA.

Nu consider că este o simplă coincidență faptul că România, care deține la ora actuală (probabil) cel mai mare procent de gospodării și porcine crescute în sistem tradițional dintre toate țările UE, are în momentul de față (probabil) și cel mai mare procent de gospodării individuale infectate cu virusul PPA. Am afirmat deja în repetate rânduri că există câteva modalități prin care numărul acestui tip tradițional de exploatații să se reducă (temporar) rapid, cu consimțământul liber exprimat al deținătorilor, cu un minim prejudiciu pentru aceștia și fără ca să fie privați de carnea și preparatele tradițional puse pe masa de Crăciun și Anul Nou. Totul este ca factorii decidenți să se decidă să întreprindă ceva în acest sens, respectiv să identifice aceste posibilități și să își asume responsabilitatea de a le propune direct prim-ministrului și Comisiei UE. Nu cred că specialiștii UE ar fi contrariați dacă ar știi că, date fiind partcularitățile evoluției epidemiei de PPA în Romania, specialiștii noștri au avut   inițiativa instituirii și a unor măsuri suplimentare celor deja prevăzute în complexul măsurilor elaborate la Bruxel. Mă refer în primul rând la posibilitățile de depopularea cât mai masivă a crescătoriilor private din anumite   zone, cu asentimentul necondiționat al crescătorilor. Totul trebuie aservit păstrării indemnității marilor exploatații industriale dotate corespunzător, astfel încât să fie capabile să respecte toate rigorile biosecurității la cel mai înalt nivel.

Principiile enunțate mai sus trebuie văzute numai ca un aditiv la măsurile aflate în vigoare, și nicidecum ca un substitut al acestora. Ar mai fi multe precizări de făcut, dar nu mai continui, pentru că mă îndoesc că vor fi cuiva de folos.

 

 


Posted in Profesional-stiintific and tagged by

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

Profesional-stiintific
Cugetari/Reflectii
My complete profile
In memoriam

Aug 17th PESTA PORCINĂ AFRICANĂ – interviu pt Ziare.com

Interviu acordat d-nei Camelia Badea, de la Ziare.com, apărut pe post în ziua de 16 august 2018, ora 8.06

Pesta Porcina Africana (PPA) este “cea mai periculoasa boala a porcilor” si daca autoritatile nu gestioneaza actuala criza in mod responsabil, exista riscul ca ea sa devina “unul dintre cele mai mari dezastre economice din istoria tarii”, afirma prof.dr. Radu Moga Manzat.

Dupa mai bine de un secol de la observarea acestei boli in mod stiintific, PPA continua sa faca ravagii in diverse colturi ale lumii. In unele zone a fost eradicata dupa cateva saptamani, in altele dupa cativa ani sau zeci de ani, iar in altele nici pana in ziua de azi, spune prof.dr. Radu Moga Manzat, intr-un interviu acordat Ziare.com.

In contextul acuzatiilor reciproce aduse de politicieni si aparitiei in prim-plan a unor pseudospecialisti care fac tot felul de afirmatii contradictorii sau chiar iresponsabile, l-am invitat pe prof. Radu Moga Manzat, unul dintre cei mai importanti specialisti in domeniu, sa ne explice pe intelesul tuturor cum a ajuns Romania sa se confrunte cu PPA, daca s-a gresit sau nu undeva si, mai ales, cum putem limita pagubele si eradica mai repede aceasta boala de pe teritoriul tarii noastre.

Întrebare: Spuneti-ne mai intai ce este pesta porcina africana? Cand si cum a aparut? Ce alte tari s-au mai confruntat cu ea?

Foarte pe scurt, Pesta Porcina Africana (prescurtat PPA), cu denumirea mai corecta de Febra porcina africana, este cea mai periculoasa boala a porcilor, din cauza pierderilor enorme pe care la poate produce, in diverse moduri, atunci cand patrunde intr-un teritoriu, mai ales daca masurile de profilaxie si combatere nu sunt implementate la timp sau cu suficienta intransigenta. Precizez ca respectivele masuri sunt foarte bine cunoscute si descrise in amanunt prin planuri intocmite de Comisia Europeana, transpuse de mult timp si in legislatia noastra nationala.

PPA a fost observata pentru prima data in anul 1909 de dr. Eustace Montgomery in Kenia, dar boala a devenit cunoscuta lumii abia dupa anul 1921, cand acesta si-a publicat observatiile. A mai fost apoi semnalata in cateva tari, dar fara a parasi teritoriile africane pana in anul 1957, cand si-a facut aparitia in Portugalia si apoi, in 1958, in Spania. Sursele de infectie incriminate au fost resturile alimentare de la un vagon restaurant, respectiv de la un avion venit din Angola.

Primele focare au fost repede lichidate, efectivele fiind declarate asanate. Nebanuindu-se cat de grava este noua boala, masurile au fost insuficient de drastice, astfel ca aceasta a reaparut in anul 1960, cand a scapat de sub control, s-a extins si nu a mai putut fi lichidata din Peninsula Iberica timp de 30 de ani, dupa ce a produs pierderi imense.

In anul 1964, PPA a aparut si in Franta, in 1967 in Italia, si apoi in mai multe tari din Vestul Europei, dar de peste tot a fost eradicata prin masuri prompte si drastice, cu exceptia Sardiniei.

Intre 1970 si 1984 a fost prezenta si in cateva tari din America Latina, de unde de asemenea a fost eradicata dupa mari pierderi, inclusiv multe sute de mii de porci ucisi, dupa care a urmat o liniste epidemiologica pana in 2007 cand, subit, si-a facut din nou aparitia – nu se stie exact cum – tocmai in Georgia unde, nefiind recunoscuta si combatuta suficient de prompt, in scurt timp a cuprins aproape toate districtele tarii. In aceste conditii, nu este de mirare ca in continuare a fost semnalata in mai multe tari limitrofe Georgiei, foste republici sovietice, inclusiv Rusia.

De natura sa alarmeze serios organele competente din Romania a fost semnalarea PPA, in anii din urma, in tari aflate in apropierea Romaniei (Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Belarus, Tarile Baltice si chiar in Republica Ceha).

In aceste conditii, in anul 2016 s-a activat Programul National de Contingenta, pregatit din timp de ANSVSA, impreuna cu Manualele Operationale (2016) care prevad in amanunt, pe sute de pagini, toate masurile care trebuie luate in caz de aparitie a bolii.

Fac observatia ca, in situatia data, aparitia bolii in tara noastra era previzibila. Numai data si locul nu erau cunoscute. Pentru aparitia in Delta existau o serie de circumstante intrunite in mod natural. Asa ca nicio mirare ca PPA si-a facut aparitia anul trecut si in Romania, mai intai in 3 judete din N-NV, care se pare ca au fost intre timp lichidate, si apoi, in vara aceasta, la granita de Est, unde a facut deja ravagii.

Întrebare: Cum se manifesta boala? Ce trebuie sa observe un taran care creste cativa porci in gospodarie? Cat de grava este (in cat timp survine moartea, care este rata mortalitatii)?

In principal se manifesta la inceput prin febra (41,5- 42 grade C), care poate trece neobservata in lipsa altor simptome. Abia dupa cateva zile se remarca disparitia poftei de mancare, abatere vărsături și pete rosii (hemoragice) pe piele. Nu cred insa ca este bine sa incurajam proprietarii de animale sa incerce sa diagnostice ei PPA diferential fata de alte boli oarecum asemanatoare, pe baza cunoasterii simptomelor, pentru ca se pot usor comite erori regretabile.

Este suficient daca proprietarii remarca starea de abatere si reducerea apetitului la unul dintre porci ca sa trebuiasca sa anunte imediat medicul veterinar concesionar, care stie ce trebuie facut in continuare. In niciun caz sa nu sacrifice de necesitate porcul suspect (!), asa cum uneori se mai intampla.

Gravitatea si aspectul clinic al bolii difera mult de la un exemplar la altul, dar sfarsitul obisnuit este moartea, dupa putine zile la inceputul epidemiei si dupa mai multe zile sau saptamani in formele subacute si cronice din focarele vechi. Din pacate, exista si rare cazuri de porci infectati la care boala nu se manifesta clinic. Aceste exemplare sunt cele mai periculoase din punct epidemiologic, pentru ca implica cel mai mare risc de diseminare a virusului, prin valorificarea lor ca si cum ar fi animale sanatoase.

Întrebare: Cum apar focarele, care sunt principalii transmitatori? La ce alte animale se mai transmite boala? Si cat timp dupa deces cadavrul unui porc bolnav continua sa fie o sursa de infectie? Cat de vinovati sunt porcii mistreti si cat de responsabili sunt oamenii care vin in contact cu porcii bolnavi (de exemplu cei costumati care vin sa ridice cadavrele, dar calca apoi cu cizmele prin alte locuri si localitati)?

Sa o luam pe rand, pentru ca aici avem de fapt 6 intrebari. Modalitatile sunt foarte numeroase, sunt pe larg descrise in toate sursele stiintifice de informare specifice (inclusiv in lucrarea mea publicata inca din 9 septembrie 2017 pe pagina proprie de web www.radumogamanzat.ro si in 14 septembrie 2017 pe pagina ASAS, Secția Medicină Veterinară. In cele ce urmeaza acestea pot fi sumarizate, foarte pe scurt, in doua grupe.

Prima grupa se refera la transmiterea prin contact direct, intre porcii din acelasi padoc sau gospodarie. Aceasta se poate realiza prin consumul de furaje contaminate de alti porci, cohabitanti, deja infectati sau prin intermediul capuselor cu cuticula moale (Ornithodoros), care sunt foarte periculoase pentru ca sunt capabile sa intretina virusul ani de zile, chiar si dupa indepartarea porcilor, multiplicandu-l si transmitandu-l la stadiile urmatoare de metamorfoza. Paduchii au fost incriminati mai putin, iar tantarii si alte insecte zburatoare nu sunt transmitatori activi, putand doar sa mute mecanic virusul, pe corpul lor.

A doua grupa se refera la difuzarea virusului la distante – mai mici sau chiar foarte mari- pe diverse cai.

In mod curent aceasta se realizeaza prin:

1)Transferul de porci domestici aparent sanatosi dar infectati, ca si prin mijloacele de transport al acestora.

2) Migrarea porcilor mistreti pe distante uneori de zeci de kilomeri. Acestia pot elimina virusul prin toate excretiile si secretiile pana la 400 de zile, dar pot fi si diseminatori de capuse infectate, locurile prin care au trecut devenind sursa de infectie pentru alti porci, mistreti sau domestici sanatosi. Porcii mistreti pot sa intretina virusul la infinit prin contaminare intraspecifica, in cadrul populatiei respective de mistreti, din care virusul nu dispare spontan.

3) Omul, care nu face nici boala si nici infectii asimptomatice, poate fi totusi un important agent de difuzare a bolii timp de luni de zile, fie prin deseurile rezultate de la prelucrarea sau consumul in gospodaria proprie a carnii infectate, refrigerata sau congelata, fie prin produsele afumate sau saramurate provenite de la porci sacrificati de necesitate, care pot fi transportate la distanta, uneori pe scara intercontinentala.

O ipoteza inca neinvestigata de cercetatori dar, dupa parerea mea, teoretic posibila (omul este omnivor, ca si porcul), si care deci cred ca nu poate fi respinsa apriori, ar fi ca oamenii care au consumat carne sau produse infectate sa transporte pasiv virusul in intestine si apoi sa-l elimine prin dejectii in alta locatie (citeste mai multe pe www.radumogamanzat.ro).

Ca receptivitate la boala, singurele specii sensibile cunoscute sunt porcii domestici si cateva specii de porci salbatici.

Durata supravietuirii virusului in mediul ambiant si in produse variaza foarte mult, in functie de numerosi factori fizici, chimici si biologici. In general, virusul PPA este socotit ca unul dintre cei mai rezistenti virusi. Duratele maxime de rezistenta sunt mai mari daca virusul este inglobat in materii organice cu pH cat mai aproape de neutru, la temperaturi scazute (saptamani-luni la temperatura frigiderului, luni-ani la congelator) . In functie de toate acestea, virusul rezista in mediul ambiant intre 6-12 luni, dar in corpul capuselor rezista mult mai mult.

Este sensibil la numeroase substante dezinfectante, inclusiv la cele clasice si, de retinut ca foarte important este ca e foarte sensibil la temperaturi de numai 60-62 grade C (cateva zeci de minute) posibil de realizat practic in procesul de neutralizare a focarelor de boala.

Desigur ca diseminarea bolii de catre vizitatori, indiferent cum sunt ei costumati, dintr-o curte contaminata spre alte curti si efective este posibila si chiar probabila, daca nu se iau toate masurile de decontaminare cunoscute la parasirea unei curti contaminate, ceea ce imi este greu sa cred ca nu se face. Mai riscanta din punct de vedere al raspandirii bolii, si mai greu de rezolvat practic, este parasirea fara decontaminare a unei curti cu porci aparent sanatosi, dar in realitate infectati.

Întrebare: Cum e afectat omul daca consuma carnea unui porc bolnav de pesta porcina africana (de exemplu in carnati sau in alte preparate facute intr-o gospodarie)?

Omul nu este afectat in niciun fel de virusul PPA, dar daca animalul a fost bolnav de PPA, carnea este improprie consumului, asa cum sunt improprii carnea si produsele oricarui animal bolnav de orice boala, febril si cu leziuni septicemice.

Întrebare: Cum pot fi stinse focarele? Care sunt pasii, etapele? Cum se face corect deparazitarea/dezinfectarea? Care sunt riscurile daca arunci un astfel de cadavru in apa raului sau ingropi porcul in pamant, fara sa il incinerezi? Incendierea culturilor prin care au trecut animalele bolnave este o masura necesara/obligatorie?

Din nou avem vreo 5 intrebari distincte. Raspunsurile sunt prezentate foarte pe larg in mai multe documente elaborate de mult timp, de Comisia Europeana, ca si de alte organisme internationale, dar si, mai recent, in Programul de Contingenta al Romaniei pentru PPA, al Manualelor Operationale pentru Interventia in Focarele de PPA si a altor documente care cuprind transpunerea in legislatia noastra a prevederilor elaborate de organisme internationale, avand in vedere si experienta tarilor care s-au confruntat deja cu aceasta maladie.

Sunt prezentate pas cu pas, in cele mai mici detalii, masurile de urmat, ca si interdictiile, binecunoscute de organele competente. Mentionez ca un complex de cresterea porcilor bine condus este cu mult mai usor si mai eficient protejat decat acelasi numar de porci aflati in gospodariile populatiei din zona.

Cadavrele aruncate pe camp sunt izvoare generatoare de noi focare de boala aproape sigure timp de mai multe saptamani sau luni, daca moartea a survenit ca urmare a infectiei cu virusul PPA.

Si mai periculoase sunt cadavrele presupus infectate aruncate pe cursul unor ape. Acestea intra in autoliza, se umfla, plutesc si disemineaza virusul la distanta.

La ultima intrebare, referitoare la necesitatea sau obigativitatea incendierii culturilor, nu se poate raspunde pur si simplu cu da sau nu. De la caz la caz. Daca exista certitudinea ca printr-o cultura oarecum circumscrisa a trecut recent o turma de mistreti foarte probabil infectati, atunci actiunea ar putea fi justificata, desi exista si alternative. Daca se gaseste un mistret mort intr-o cultura, presupunand ca se poate intui din ce directie a venit, nu se poate sti si de la ce distanta si care a fost ruta parcursa de turma cu care a venit.

Daca nu exista certitudinea ca este vorba de situatii particulare, in care incendierea este foarte temeinic justificata, trebuie avut in vedere riscul provocarii unor incendii extinse, scapate de sub control, distrugerea ecosistemului local si eventual pierderea unei recolte, ca sa nu mai punem la socoteala si posibila inutilitate a actiunii.

Întrebare: Cum pot fi protejate teritorii intinse, greu de controlat, cum ar fi Delta Dunarii, malurile Dunarii sau padurile?

Raspunsul corect ar putea sa fie: Respectand cu strictete prevederile stipulate in documentele existente mentionate la punctul 5 si dispozitiile curente emise de ANSVSA. Pe langa acestea, personal as sugera unele amendamente, care ar putea fi supuse discutiei in Consiliul Stiintific al ANSVSA si altor formațiuni profesionale științifice, și avizului factorilor decidenti, pentru ca s-ar putea sa se intampine si multe obiectii, pentru care trebuie găsite soluții.

Prima sugestie ar fi ca pentru o perioada definita de timp sa fie vanati toti porcii mistreti din judetele (sau zonele) aflate la granita terestra cu tari in care exista boala, dar cu ecarisarea cadavrelor loco, după ce s-au prelevat probe. Ecologistii pot fi linistiti ca prin disparitia mistretilor dintr-un teritoriu nu se vor produce dezechilibre ecologice, iar daca se considera ca fondul de vanatoare ar fi prin aceasta grav stirbit, e bine sa se stie ca la mistreti acesta se reface rapid. Riscul major care ar trebui neaparat evitat ar fi ca unele exemplare, eventual tocmai cele care, aflate intr-o stare sanitara mai precara, sunt mai usor de impuscat, sa fie braconate, cu pastrarea carnii pentru consumul propriu al vanatorilor respectivi.

O alta sugestie ar fi ca proprietarii carora le sunt confiscati porcii in vederea lichidarii sa fie despagubiti pe loc, din fondul de rezerva al prim-ministrului, pus la dispozitia organelor locale, urmand ca banii sa fie ulterior recuperati de guvern de la UE. Fara fel de fel de comisii de evaluare, cantariri si vrafuri de documente jusiticative.

Sunt convins ca suma eventualelor exagerari sau inexactitati in aprecierea valorii compensatiilor cuvenite ar fi insignifianta comparativ cu daunele multiple care ar fi provocate din cauza taraganarii birocratice a lucrurilor.

Întrebare: Cum si cand pot fi limitate pagubele, impactul economic, si cat de repede trebuie sa se intervina la nivel de autoritati dupa aparitia focarelor?

Pagubele pot fi corect evaluate numai dupa ce difuzarea bolii a fost stopata. Stim insa, din experienta altor tari, ca acestea sunt uriase, pentru ca nu se rezuma doar la valoarea animalelor ucise si distruse, ci si la perturbarea vietii sociale, a activitatilor economice de productie si comerciale, deturnarea unor destine etc.

Nu se poate previziona nici cat va dura pana cand efectele negative ale evolutiei PPA intr-un teritoriu vor fi sterse. Oricum, putem vorbi de luni sau ani de zile, dar au fost si situatii cand, dupa ce un teritoriu sau o tara au fost declarate asanate la un moment dat si li s-a atribuit statutul de indemne, cu reluarea tuturor activitatilor in mod normal, boala a reizbucnit dupa 2-3 sau mai multi ani.

Amploarea pagubelor generale depinde de mai multi factori, dar sunt strans legate in primul rand de extinderea epidemiei, iar aceasta din urma depinde de promptitudinea stabilirii diagnosticului dupa prima aparitie a bolii si, in continuare, de operativitatea, seriozitatea si scrupulozitatea cu care actioneaza toti reprezentantii structurilor statului, ale caror obligatii sunt precizate in Manualul Operational si in celelalte acte normative.

Orice taraganare sau superficialitate in implementarea masurilor necesare stoparii evolutiei bolii ar putea avea urmari dezastroase.

Întrebare: Cum poate fi prevenita aparitia acestei boli intr-o localitate in care nu si-a facut inca aparitia? Care sunt regulile de igiena care ar trebui respectate de toata lumea pentru a se limita extinderea?

Pentru prevenirea aparitiei PPA se aplica un complex de masuri cuprinse in Legea sanitara veterinara nr 60/1974 revizuită și actualizată printr-o serie de alte acte normative apărute până în 2018, cele mai multe prin transpunere din legislația europeană, împreuna cu măsurile pentru alte epidemii numite “majore”, precum si in mai multe ordonante guvernamentale si ordine operative ale ANSVSA. Combaterea bolii (controlul) se face in baza asa-numitului Plan de contingenta, actualizat la fiecare 5 ani (ultima data in februarie 2016), care cuprinde in amanunt vastul numar de masuri (reguli) obligatorii de urmat, in doua manuale operationale, unul pentru porcii domestici si altul pentru mistreti.

Populatia trebuie sa fie instruita privind indatoririle ce ii revin, medicii veterinari fiind responsabili pentru diagnosticul prompt al bolii si informarea tuturor factorilor administratiei de stat abilitati prin lege sa conlucreze activ cu organele sanitar veterinare, in vederea limitarii extinderii si a stingerii focarelor.

Medicii veterinari au datoria sa instruiasca populatia, cu rabdare si tenacitate, dar si sa verifice respectarea tuturor prevederilor legale de catre populatie, iar organele administrative de stat abilitate in mod concret prin actele normative mentionate vor conlucra activ cu medicii veterinari pentru impunerea respectarii prevederilor legale.

Întrebare: Cum si in cat timp au rezolvat problema alte tari, la ce ar trebui sa ne asteptam in continuare?

Durata necesara altor tari pana la reindemnizarea de PPA a variat foarte mult, dependent de promptitudinea diagnosticului si a implementarii complexului de masuri, de constiinciozitatea cu care este urmata aplicarea acestora, dar si de complexitatea situatiei. In functie de toate acestea, in unele tari sau zone geografice, PPA a fost declarata eradicata dupa cateva saptamani sau luni, in altele dupa cativa ani, iar in altele dupa zeci de ani sau pur si simplu nu a mai putut fi eradicata pana astazi.

In general, tarile din Europa de Vest s-au descurcat relativ bine si repede, cu exceptia Spaniei si Portugaliei, iar in Sardinia PPA mai persista inca. Din pacate, astazi situatia este mai grava in partea opusa a Europei, adica in tarile situate la nord, nord-vest si la vest de tara noastra, incepand cu cele cu care ne marginim si care continua sa ramana o amenintare pentru Romania.

Întrebare: Cum comentati felul in care au reactionat autoritatile noastre in ultimul an, cunoscute fiind experientele altor state si recomandarile Comisiei Europene? S-a gresit/se greseste undeva?

Trebuie recunoscut ca sitatia noastra este cu mult mai grea si mai complicata decat a oricarei alte tari din Vest in care ar aparea sau reaparea boala, dar care nu are granita cu alte tari contaminate.

Cu toate acestea, apreciez ca autoritatile s-au achitat onorabil in indeplinirea obligatiilor ce le revin prin legislatie, dovada si lichidarea operativa a focarelor aparute in cele 3 judete din nord-vestul tarii.

Problema ramasa deschisa este aceea a stoparii migratiei mistretilor. Faptele au aratat insa ca in extremitatea vestica a Romaniei, date fiind particularitatile geografice si socio- economice ale zonei, situatia este cu mult mai complicata. Migratiile necunoscute ale porcilor mistreti din zonele respective si restrictiile privind vanarea acestora, ca si obiceiul din zona de a lasa porcii liberi la pasunat in teritorii posibil contaminate cu virusul PPA si infestate cu capuse de catre porcii mistreti – cu referire speciala la Delta Dunării- au constituit desigur, si vor continua sa constituie, un risc major al aparitiei de noi focare.

De asemenea, tinerea sub supraveghere permanenta a situatiei gospodariilor, mai ales a celor dispersate in zona, este dificila si va ramane un factor de risc si dupa stingerea unor focare. Nu detin date in acest sens, dar cred ca este mai mult decat probabil ca de aceasta data ne-am gasit in situatia atipica in care aplicarea riguroasa a unor legi este blocata de intentia de respectare a altor legi.

Doua exemple in acest sens, care au putut fi de natura sa contribuie la intarzierea actiunilor, ar fi nelichidarea rapida a tuturor porcilor mistreti din zona si neachitarea operativa, onesta si nebirocratica a pretului porcilor confiscati in vederea distrugerii lor, ceea ce a putut determina populatia nemultumita sa recurga, in unele cazuri, la sacrificarea in curte sau transportarea porcilor vii, a carcaselor sau produselor spre alte localitati, diseminand si mai mult boala.

In fine, subliniez inca o data, ca in complexul tuturor masurilor de prevenire si combatere a PPA, doua masuri sunt esentiale:

1) Identificarea si eliminarea oricarei posibilitati de difuzare a infectiei prin intermediul unor alimente provenite de la porci infectati si

2) Eliminarea din fondul de vanatoare -temporar-, prin impuscare si distrugere a intregului efectiv de porci mistreti din tara, dat fiind ca PPA continua sa se extinda de la o saptamana la alta, amenintand sa devina unul dintre cele mai mari dezastre economice din istoria tarii.

Acest lucru este insa mai usor de spus decat de facut. Abandonarea cadavrelor pe sol sau braconarea acestora ar avea un efect contrar celui scontat. Din aceasta cauza cred ca efectivele de medici veterinari si vanatori ar trebui de urgenta intarite prin noi forte. Ca o parere pur personala, desigur subiectiva si deci criticabila, ar fi ca sursa acestor forte ar putea sa o constituie enormul efectiv de jandarmi de care dispune Guvernul.

Personal marturisesc ca m-am ingrozit in data de 10 august cand am vazut cum s-a innegrit ecranul TV din cauza puhoiului de jandarmi care au invadat Piata Victoriei. M-am speriat groaznic pentru ca era clar ce va urma si pentru ce au fost adusi acolo vlajganii aceia inarmati si echipati ca niste extraterestri. Nu stiu daca scopul lor a fost numai sa-i snopeasca in bataie pe manifestanti sau si sa bage groaza in noi, populatia care se uita infricosata la televizor, si in eventualii noi amatori de proteste, dar stiu sigur ca daca jandarmii acestia, in loc sa-i vaneze pe romani, ar fi fost mobilizati să participe la vanatoarea si ecarisarea mistretilor, situatia ar fi fost astăzi cu mult mai bună, atât în ceea ce privește extinderea PPA în teritoriu, cât și în ceea ce privește integritatea fizică a manifestanților.

Facand “un exercitiu de imagine” (cum ar spune o bine cunoscuta intelectuala, reprezentanta de vaza a poporului roman) peste noapte am avut un vis în legătură cu manifestatia, dar fara participarea vreunui jandarm (acestia fiind ocupați cu vânătoarea mistreților), in timp ce zidurile cladirii Guvernului erau aparate (contra huliganilor infiltrați printre manifestanți) de un lant dens de reporteri si ziaristi, “inarmati” pana in dinti cu aparate de filmat si fotografiat. Clădirea nu era goală, ci cu toți membrii guvernului prezenți, nerăbdători să discute cu o delegație a manifestanților, de la care să afle ce nemulțumiri au, și cu ce ar putea guvernul să îi ajute. Chiar mă întreb, oare cum s-ar fi terminat totul daca visul era adevarat?

Întrebare: Cineva a propus sa fie strict interzisa cresterea porcilor in gospodarii, sa ramana in Romania doar marile ferme si complexuri. Credeti ca este o idee buna pentru restrangerea pericolului, macar timp de cativa ani?

Pentru restrangerea pericolului de difuzare a bolii categoric ca ar avea efecte favorabile, cu conditia sa fie lichidati concomitent si toti porcii mistreti. Este un truism faptul că porcii dintr-un complex modern pot fi protejati cu mult mai bine decat acelasi numar de porci aflati raspanditi in gospodariile populatiei.

Ma indoiesc insa ca interdicția invocată ar fi recomandabila astazi in Romania, data fiind situatia sociala si economica a majoritatii locuitorilor din zonele rurale mai putin dezvoltate, pentru care cresterea porcilor este inca o importanta sursa de subzistenta. Asa ceva se va produce de la sine, cu timpul, pe masura ce nivelul de trai al oamenilor va creste.

As putea exemplifica cu situatia observata de mine intr-o comuna bogata din jud. Timis, pe care o cunosc mai bine: La inceputul anului 1990, pe o singura strada din comuna existau vreo 40 de vaci si cate 2-4 porci in fiecare gospodarie. Astazi nu mai exista nici o vaca si foarte rar cate 1-2 porci. Oamenii spun ca nu mai merita sa creasca porci, iar pentru sarbatori cumpara carcase din comert (în mare parte din import).

Mai alarmanta mi se pare stirea data la TV conform careia abatoarele si supermaketurile din Romania isi permit sa boicoteze fermele noastre libere de PPA, fara discernamant si fara a consulta factorii de specialitate privind conditiile in care achizitiile de la fermele romanesti sunt posibile fara riscuri.

Are cineva interesul sa fie ruinate si complexele noastre de crestere a porcului – unele foarte moderne -, in favoarea importurilor? Am ajuns oare un sat fara caini? Oare nu stim sa rezolvam o problema relativ simpla cum este aceasta, de exemplu printr-o ordonanta guvernamentala de urgenta, data la lumina zilei, prin care sa se suspende temporar importurile de porci vii sau carcase, ceea ce i-ar determina pe boicotatori sa faca coada la portile fermelor romanesti pentru a achizitiona, prelucra si comercializa (desigur ca in anumite conditii) porci din zonele si fermele romanesti, indemne (libere, n.red.) de PPA?

Articol citit de 6402 persoane în primele 24 de ore de la apariție

Share this:

Facebook
Google
Email
Print
More

Posted in Profesional-stiintific and tagged Febra Porcină Africană, mistreți, Pesta Porcină Africana by Radu Moga Manzat .

‹ Older Post Newer Post ›
.

Recent Posts
Difuzarea Pestei Porcine Africane în teritoriu nu este implacabilă ! September 17, 2018
PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE September 4, 2018
(no title) August 29, 2018
corespondență cu dl avocat F. S. privitor la pesta porcină africană August 28, 2018
Dintr-o farsă într-alta August 20, 2018
PESTA PORCINĂ AFRICANĂ – interviu pt Ziare.com August 17, 2018
STRATEGIE, TEST ȘI APARAT, PENTRU CREȘTEREA CALITĂȚII LAPTELUI, PRIN DETECTAREA ȘI ELIMINAREA MASTITELOR July 9, 2018

Archives
September 2018
August 2018
July 2018
April 2018
January 2018
November 2017
September 2017
June 2017
March 2017
December 2016
November 2016
October 2016
September 2016
July 2016
May 2016
April 2016
March 2016
February 2016
January 2016
December 2015
November 2015
October 2015
May 2015
April 2015
February 2015
January 2015
December 2014
November 2014
October 2014
September 2014
August 2014
July 2014
June 2014
May 2014

Categories
Cugetari/Reflectii
In memoriam
Inm
My complete profile
Profesional-stiintific

Meta
Site Admin
Log out
Entries RSS
Comments RSS
WordPress.org

Good Old Fashioned Hand Written Code by Eric J. Schwarz

Skip to toolbar

Prof. Dr. Radu Moga Manzat – Blog

Customize

2

1

New

Edit Post

Stats

Analytics

Howdy, Radu Moga Manzat

Log Out

Revoke cookies
🙂

loading


Posted in Inm, Profesional-stiintific and tagged , by

PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

                                                          Publicat și pe site-ul ASAS, Secția de Medicină
Veterinară, la 4.09.2018

 

Denumirea sub care este consemnată în literatura și documentele oficiale internaționale este de Peste des Petits  Ruminants, dar este cunoscută și sub denumirile de Small Ruminants Plague, Pest of small Ruminants și Ovine  rinderpest

 

Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) este o foarte gravă boală virală , care afectează mai multe specii de rumegătoare mici, domestice și sălbatice, foarte contagioasă și cu o evoluție foarte severă, terminată prin exitus în propoție de 80 – 100%. Clinic se caracterizează prin evoluție de la supraacută la subacută, cu manifestări de febră și tulburări generale, digestive și respiratorii, iar morfopatologic prin hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive și respiratorii, în unele cazuri prin pneumonie sau bronhopneumonie. (more…)


Posted in Profesional-stiintific and tagged , , by

(No Title)

                                                                                                 29.08.2018
                Pesta Porcină Africană –Posibilități de stopare

PPA putea fi stopată dacă se acționa la nivel guvernamental cu mai multă hotărâre, competență, inteligență și operativitate. Astăzi (29.08.2018) este foarte greu de stopat, dar teoretic nu imposibil, și sigur nu cu același succes. Dar nu avem de ales.Trebuie salvat ce se mai poate salva, respectiv de a reduce pe cât posibil pierderile viitoare. Pentru aceasta este nevoie de o acțiune ultrarapidă a tuturor factorilor de decizie guvernamentali, în special din ministerele de interne, finanțe și agricultură. Este nevoie de o acțiune concertată rapidă a acestora, cu trecerea în prima linie a celor mai capabili conducători (cel puțin până ”trecem puntea”). Foarte pe scurt, Strategia pe care eu aș propune-o (și pe care am sugerat-o încă înainte de extinderea bolii din Deltă), dacă ar avea cineva urechi să audă și ochi să citească, ar avea în frunte două măsuri cardinale și indispensabile, de egală importanță:
1)Toți porcii din gospodăriile populației, din anumite zone neafectate, ar trebui de urgență sacrificați normal, în anumite abatoare, carnea și produsele fiind valorificate ulterior tot în zonele respective, după prelucrare termică.
Nu intru în amănunte – rezolvabile ! Proprietarii trebuie recompensați pe loc, în curtea casei, la prețul pieței, după o evaluare aproximativă, fără măsuri ridicole de prevenire a fraudelor. (Se poate!). Este vorba în fond de a cumpăra onest porcii de la populație, pentru a elimina temporar  veriga intermediară din lanțul epidemiologic dintre două unități comerciale. Repopularea gospodăriilor cu porci ar putea fi permisă după 12 luni de la ultimul focar din țară.
         2) Toți porcii mistreți din zonele neafectate trebuie vânați, cu concursul și participarea efectivă a asociațiilor de vânătoare, a jandarmilor, polițiștilor și primăriilor, dar cu atenție maximă la modul de ecarisare pe loc a cadavrelor !  Evident că aceasta în plus față de măsurile actuale de lichidare a mistrețior din zonele afectate. O listă întreagă de alte măsuri, complementare, prevăzute în actele normative în vigoare, sunt necesare și cunoscute. În acest fel s-ar întrerupe aproape orice posibilitate de difuzare în viitor a bolii de la o exploatație comercială la alta. Pierderile ar fi minime pentru că porcii din gospodăriile populației nu reprezintă decât 20% din cantitatea de carne de porc consumată de români, și nici aceasta nu ar fi total pierdută (ca în cazul uciderii și distrugerii). fiind în mare parte valorificată. Aceasta cred că este cea mai economicoasă strategie ce ar putea fi concepută astăzi. Dar credeți că este actualul guvern capabil să facă așa ceva?  Am considerat însă că este necesar să (mai) fie spuse o dată, cele de mai sus, pentru ca nu cumva, peste un timp să mai fie sparte oalele în capul veterinarilor, așa cum s-a mai întâmplat de atâtea ori de-a lungul timpului. Voi reveni cu unele precizări.

 


Posted in Profesional-stiintific and tagged by

corespondență cu dl avocat F. S. privitor la pesta porcină africană

Va salut, domnule profesor!

V-am gasit pe Internet, documentandu-ma in legatura cu chestiunea care face obiectul documentelor atasate.
Am citit ce ati scris pe blogul dumneavoastra legat de PPA si indraznesc sa ma consult cu dumneavoastra intr-o problema care îi arde pe crescatorii de vitei / bovine din zona Campeniului, jud. Alba, unde ma gasesc inca in vacanta.

As dori sa va intreb:
1. daca considerati ca suspendarea targurilor de animale, pentru toate animalele, este o necesitate absoluta;
2. daca nu cumva ele ar putea fi permise pentru speciile neafectate de epidemii, cel putin in judetele fara focare de PPA, pe baza pasaportului de identificare a animalului, verificat de un politist sau jandarm, si pe baza cartii de identitate a vanzatorului, care trebuie ( ca si animalul adus la vanzare) sa fie din judete neafectate de focare;
3. cum vedeti opinia unui medic veterinar, presedinte de asociatie de crescatori de bovine, care considera ca in conditiile de mai sus targurile de animale ar putea functiona, dar atunci cand PPA va ajunge si in judetul organizator de targuri, vor fi destui prosti sau ticalosi care sa invinovateasca pentru asta targul si pe cei care au insistat pentru redeschiderea lor partiala. Motiv pentru care dansul nu sprijina initiativa pentru redeschiderea partiala a targurilor pentru bovine și alte specii neafectate de PPA.

In sinteza:
Avansul epidemiei este de neoprit, nu are sens sa ne ascundem. Trebuie acest fapt sa afecteze toata economia zootehnica rurala, care se bazeaza enorm, deocamdata, pe comertul din targuri? Trebuie, din cauze de PPA, ca viteii din Alba sau Sibiu, am dat numai doua exemple, sa nu mai poata fi vanduti altfel decat, eventual la geambasii care sunt extrem de activi astazi? La preturi mai mici decat in targuri?
Apropo, medicul veterinar anterior mentionat mi-a marturisit ca are si el o firma de intermediere de vanzari de animale. Fara targuri, aceste firme au monopol pe cumpararea de bovine, la ce pret vor ele.
Cam aceasta este problema cu care va retin atentia.
Cu consideratie
Avocat S. F.                                                                          
Baroul T

 

                                        R Ă S P U N S                                 29.082018

Stimate Domnule avocat F.S.

Mă tem că nu vă pot da un răspuns care să vă satisfacă așteptările. În primul rând doresc să precizez că părerile mele în legătură cu subiectul în discuție nu pot avea valoare utilizabilă în mod oficial în nicio circumstanță. Eu am unele titluri academice, pregătire și experiență în domeniul epidemiologiei veterinare, dar nu am nicio calitate sau funcție oficială, sunt un simplu pensionar și deci, opinia mea nu are nicio altă valoare decât aceea de sursă de informare informală ( și poate că și subiectivă) a Dvs personal.
Încep prin a spune că, în principiu, părerea interlocutorilor Dumneavoastră referitor la posibilitatea menținerii târgurilor de animale deschise , în anumite zone sau județe și pentru alte specii decât porcul, nu este lipsită de logică, fiind sustenabilă epidemiologic. Din păcate însă, mă tem că este cam târziu pentru a mai fi aplicată, mai ales după ce ați primit si răspunsul că cererea Dvs va primi răspuns în 30 de zile !. Vorbim despre cea mai păgubitoare boală a porcilor, în care operativitatea, viteza cu care se acționează, este cheia succesului și are cea mai mare importanță. Eu nu sunt de acord că boala nu putea fi stopată. Dovadă că multe țări au stopat-o, ș i chiar la noi, în județele din Vest , s-a reușit pentru moment, dar în Est situația este pierdută. Eu am redactat un articol vast pe blogul meu (www.radumogamanzat.ro) și am dat un interviu la solicitarea publicației Ziare .com (se găsește tot pe blogul meu), înainte de apariția bolii din Est, în care am făcut o serie de sugestii care, dacă ar fi fost imediat implementate, cred că nu eram în situația actuală. Chiar și astăzi ar mai exisa teoretic această posibilitate, dacă s-ar aplica imediat o anumită strategie cu măsuri coerente. Măsurile respective exced însă cu mult posibilitățile serviciilor vetrinare, fiind de competența guvernului!. Ori acesta știm cu toții că este prea greoi și șovăitor pentru a rezolva prompt problema. Din strategia pe care eu o găndesc, primele măsuri –dar imediate- ar trebui să fie 1) Vânarea tuturor mistreților (cu ajutorul vânătorilor, jandarmilor și polițiștilor), începând cu județele din Est, apoi din V și apoi celelalte, dar cu atenție pentru ecarisarea corectă a cadavrelor (o mare problemă) ! 2) Toți porcii sănătoși, din județele indemne, din gospodăriile populației, ar trebui sacrificați rapid pentru consum (în anumite condiții și cu o anumită destinație) cu plata pe loc a contravalorii către proprietari. Nu detaliz dar întreb: Este guvernul capabil să facă așa ceva? Eu nu cred. Ne fiind capabil, epidemia va continua să se extindă foarte rapid . Cu aceasta cred că ați înțeles răspunsul meu indirect la problema care vă preocupă. El ar suna în rezumat cam așa: Propunerea crescătorilor de bovine consider că putea fi acceptată în urmă cu o lună, înainte de apariția bolii în Vest, (cu menținerea restricției pentru porcine). Acuma cred că ar fi prea târziu. Chiar dacă s-ar deschide târgurile, probabil că în două săptămâni ar trebui închise la loc, pentru că fără măsuri radicale și hotărâte ca cele de mai sus (plus multe altele), toată țara va fi cuprinsă în câteva luni. De asta putem fi siguri. Nu este vorba doar de faptul că vom cam renunța la carnea de porc, că și islamiștii trăiesc destul de bine fără, dar asta va avea și imprevizibile consecințe nefaste în plan socio-economic. Și dacă considerați că nu am fost suficient de prăpăstios, vă anunț că, spre deosebire de copământenii noștri islamiști, care de bine de rău au kebabul,  în cazul nostru ne paște și o amenințare din Sud, de la bulgari, cu o altă epidemie gravă, numită Pesta micilor rumegătoare, care – în ipoteza cea mai pesimistă, ne-ar putea lăsa și fără carnea de caprine și ovine. Adică și fără mici și fără kebab !
Îmi cer scuze dacă nu v-am fost de folos și pentru că mi-am permis să și glumesc la sfârșit pe o temă atât de gravă
Cu stimă,
Prof. Dr Radu Moga Mânzat

 

 

 

 

 

 

 

 

Posted in Profesional-stiintific and tagged , by

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ – interviu pt Ziare.com

                                                                                                                                                  Interviu acordat d-nei   Camelia Badea, de la Ziare.com, apărut pe post în ziua de 16 august 2018, ora  8.06

 

Pesta Porcina Africana (PPA) este “cea mai periculoasa boala a porcilor” si daca autoritatile nu gestioneaza actuala criza in mod responsabil, exista riscul ca ea sa devina “unul dintre cele mai mari dezastre economice din istoria tarii”, afirma prof.dr. Radu Moga Manzat.

Dupa mai bine de un secol de la observarea acestei boli in mod stiintific, PPA continua sa faca ravagii in diverse colturi ale lumii. In unele zone a fost eradicata dupa cateva saptamani, in altele dupa cativa ani sau zeci de ani, iar in altele nici pana in ziua de azi, spune prof.dr. Radu Moga Manzat, intr-un interviu acordat  Ziare.com.

In contextul acuzatiilor reciproce aduse de politicieni si aparitiei in prim-plan a unor pseudospecialisti care fac tot felul de afirmatii contradictorii sau chiar iresponsabile, l-am invitat pe prof. Radu Moga Manzat, unul dintre cei mai importanti specialisti in domeniu, sa ne explice pe intelesul tuturor cum a ajuns Romania sa se confrunte cu PPA, daca s-a gresit sau nu undeva si, mai ales, cum putem limita pagubele si eradica mai repede aceasta boala de pe teritoriul tarii noastre. (more…)


Posted in Profesional-stiintific and tagged , , by

STRATEGIE, TEST ȘI APARAT, PENTRU CREȘTEREA CALITĂȚII LAPTELUI, PRIN DETECTAREA ȘI ELIMINAREA MASTITELOR

                                   Revista VETERINARIA   nr 30  pg 30  2018

                                                                                                                                                                                                                         Radu Moga Mânzat

                                          REZUMAT

             A vorbi despre calitatea laptelui, însemnează a vorbi despre proprietățile nutritive, fizico-chimice, igienico-sanitare și organoleptice ale laptelui. Calitatea laptelui și lactatelor rămâne o problemă care, deși extrem de importantă, este minimalizată în practică , atunci când nu s-au identificat mijloacele eficiente care să o rezolve. Spre deosebire de covârșitoarea majoritate a testelor, care au ca obiect laptele muls și supus procesării, lucrarea de față are în vedere testarea calității laptelui care încă nu a fost muls (care încă nu a intrat pe flux prin mixare cu celălalt lapte), tocmai pentru ca, prin detectarea precoce a mastitelor să se prevină denaturarea și a laptelui normal, prin mixare cu lapte mamitic. În acest sens, în lucrarea de față se propune o strategie, un procedeu și un aparat electronic portabil ultraperformant, de concepție complet originală, care se aplică cow-side (lângă animal),  făcând posibilă creșterea calității laptelui livrat, fără cheltuieli suplimentare și fără deranjarea sau îngreunarea fluxului tehnologic, cu posibile importante beneficii pentru fermieri, procesatori și consumatori.
             În condițiile social-economice actuale, a penuriei tot mai evidente de forță de muncă instruită, în care perfecționarea și extinderea sistemelor de muls mechanic al vacilo și, mai nou, a mulsului automat (AMS), fără mulgători, a devenit o necesitate stringentă, chiar inevitabilă în viitorul apropiat, dar deocamdată frânată în principal tocmai de performanțele încă insuficiente ale instrumentelor de control al calității laptelui (21), Aparatul Milktester RMM și Strategia propuse mai jos, ar putea să constituie o soluție viabilă.  Intercalat online în sistem, în special datorită specificității și vitezei de testare de sub 1 sec/ probă, noul Aparat ar putea să constituie un remarcabil element de progres pentru toate sistemele tehnologice, de la mulsul tradițional și până la cel complet robotizat (19). (more…)


Posted in Profesional-stiintific and tagged , , , , , , by

A strategy, test and device for high quality milk

                                                                                          1.04.2018

SUMMARY

The paper presents a mastitis control strategy in dairy farms, suitable to all types of farms, from traditional milking to automatic milking systems (AMS).  For this purpose, every cow is tested 2-3 times a year, at those momentes when the animals are anyway confined or restrained  for technological or medical reasons, like: 4-6 days after parturition, at the moment of leaving maternity, when they are linked for hoofs trimming, artificial insemination, gestation control, various treatments, etc The tests are done cow side, with an original, portable,   ultraperforming  electronic device, entitled Milktester RMM.. The principle consists in quantifying the transmittance of a flux of electromagnetic ultraviolet radiation, which crosses unidirectionally 10 mm of milk.). Testing a sample from a quarter takes less than 1 second. That means 4 seconds for an udder, plus 1 sec for all calculations. It is the fastest milk tester of all that already exists, at this moment, dedicated to the same purpose. The result of each quarter are then compared to the other 3 quarters, following a particular algorithm, establishing whether there is evidence that one of them exceeds a certain value, considered normal. Milktester RMM  is the first cow side mastitis detector which detect not only  indirect markers, indicating an inflammation (like pH, electroconductbility, no. of cells), but exactly that physio-pathological alterations, wich are characteristic for mastitis milk, like, changes in homogeneity, color, consistency, and density.

Details can be found in the article published on the website www.radumogamanzat.ro  on the page Strategie, Test Cow Side și Aparat pentru Controlul Mastitelor

(more…)


Posted in Profesional-stiintific and tagged , , , , , by

FEBRA PORCINĂ AFRICANĂ (Pesta porcină africană)

  (more…)


Posted in Profesional-stiintific and tagged , , , by

ANOTHER WAY OF TESTING THE QUALITY OF COW’S MILK

 

ANOTHER WAY OF TESTING THE QUALITY OF COW’S MILK
Publicat în Lucr.St. FMV Timisoara, 2011

 

  1. MOGA MÂNZAT1,2, DIANA BREZOVAN1

 

1 Faculty of Veterinary Medicine, Timisoara, Calea Aradului 119, 300645 Romania

2 College of Veterinary Surgeons, Timis. Tel.0040766719381.

E-mail: radummoga@gmail.com

 

 

Summary

 

The principle of Transmittance (T) is proposed for a test to detect mastitis cow side with the aid of a portable electronic device, called Milktester RMM. Transmittance value depends on the concentration, color and homogeneity of a sample, crossed through by a beam of monochromatic electromagnetic radiation. Milktester RMM is o prototype designed to detect and quantify modifications of homogeneity and color which characterizes an abnormal milk, in accordance with the current Regulation (EC) No 853/2004 of the European Parliament. The proposed optical device is able to measure, calculate and display, in a few seconds, the transmittance coefficient of intensity (TCI) and deviation coefficient (DC) which, in their turn, is influenced by at least three kinds of alterations: concentration in different substances, color and turbidity. Every reading for every quarter is taken into account and calculates by comparison to the average value of the other two quarters, belonging to the same animal, considered normal, healthy and taken as reference.

 

Key words: abnormal milk, milk tester, mastitis detection

 

One of the most widely debated issues along the elapse of time, both within food industry and in veterinary medicine, was the quality control of milk. From the chemical point of view, the problem was somehow easier to solve, but from the sanitary point of view, things appeared to be more difficult. It is well known that both clinical- and subclinical mastitis cause very important economic losses. Clinical mastitis produces losses in milk production, which must be discarded, and an overuse of medicines. Subclinical mastitis are also costly, because they are more numerous, clinical unapparent and therefore often neglected, their milk seems normal and acceptable for human consumption, but is reduced quantitatively, and has lower shelf-life and suitability for processing (2, 12). Therefore, many efforts were directed in the last half century in order to find increasingly improved methods and techniques of keeping under control subclinical mastitis. Among them, California Mastitis Test (CMT) and related techniques, Electroconductibility (EC) and Somatic Cells Counter (SCC) are now days the most widespread in practice, in spite of the fact that none of them are perfect and none of them could be taken as reference tests, because all of them give a certain percentage of false positive or negative reactions (8). But, the farmers never appreciate a technique which will determine them to discard an amount of milk by mistake diagnosticated as pathologic.

Mammary infection always leads to a lot of different physical and chemical changes in milk secretion, not simultaneously or proportionally installed, and therefore difficult to be diagnosed using a test based on a single modification, like pH, EC, SCC. That is why nowadays, beside the CMT, a number of new tests occurred, able to reveal two or three changes simultaneously, like: SCC-EC; EC-colorimetry; SCC-pH-colorimetry; SCC-pH-thermometry; SCC-EC-colorimetry and others (5, 4, 14, 16). An interesting approach to this subject was also made by Kamphuis et al. (2008) in a farm using automatic milking. Predictive value and correlation between three parameters – EC, color and production – were also studied. A new perspective concerning the mastitis control strategy has emerged in the last two decades, after Commission Directive 89/362/EEC (1989) specified that the milker is the person who must inspect the aspect of the milk and if any physical abnormality is detected, the milk must be considered abnormal and withheld from delivery (15). Let us note that the decision has nothing to do with SCC and, in this case, the status is by definition considered as clinical mastitis. According to this specification, milk can be considered normal and suitable for consummation if it does not exhibit modifications in homogeneity or color, regardless of the number of cells count (11). Therefore, lately, a certain part of researchersattention was somehow moved from the subclinical mastitis to the mild clinical mastitis, which produces abnormal milk. There also exists the opinion that between abnormal milk and SCC there is however a relationship, in the sense that abnormal milk will almost always have over then 200000 cells / mL and normal milk would have almost always less then 100000 cells / mL (11).

 

 

 

Materials and methods

 

The new test and device for the sanitary control of cow milk was conceived having as support the truism that the four samples of milk provided by the four compartments of a healthy udder, belonging to a healthy cow, must have similar physicochemical and biological characteristics. If one of the samples exhibits some differences that exceed a certain threshold, arbitrarily established, it reveals an abnormal milk and a pathological condition that should be considered either as subclinical or as clinical mastitis, depending on the magnitude of the deviation coefficient (DC) provided by the device. Summarizing, we can say that the new device, named Milktester RMM, serves to increase the macroscopic visual capacity, enabling the simultaneous recording and quantification of changes in concentration, color, and homogeneity of the milk, noticeable or unnoticeable to the direct naked eye examination.

The necessity to develop a sensor able to record and quantify changes of milk’s homogeneity and color, has been raised and forecast by many specialists, especially after Commission Directive 89/362/EEC (1989) established that the milker is the first person empowered to establish, simply by eye inspection, if a sample of milk may be considered normal or abnormal (7, 9, 15). Let’s note that, in this case, neither SCC nor other changes, visually unnoticeable, should be considered as criteria of differentiation between normal and abnormal milk.Thus, the most acute problem remained to develop a method for accurate measurements of homogeneity/consistency and color changes of milk, and then to establish the convenient threshold between normal and abnormal milk, valid for each farm and also to compare data registered for each mammary compartment with the average of the others,   belonging to the same animal, considered normal and taken as reference. In a way, this paper could be taken as an answer to the demand expressed by Hogeveen et al (2001, 2003) concerning the actual necessity of developing a new sensor able to detect and quantify milk color and consistency. Such trials, but with a different approach than ours, have already been undertaken and are cited in recent literature (8).

In order to be welcome in practice, such a device must meet several conditions, like that:

-To provide the most reliable results, preferably numerical quantifiable, closely correlated with those of the main diagnostic tests known and eventually taken as reference; -this is possible if the new device is able to detect simultaneously multiple changes that occur from the very beginning of the onset in a mammary infection;

-To be very quick and efficient; requiring very low-costs per sample;

-To be simple, requiring no particularly skilled labor;

-The tests have to be easily performed in farms with a portable device, or to be adapted to automatic milking. We assumed that, for the moment, all those conditions could be achieved most likely by optical means. It is generally known that a clinical mastitis produces abnormal milk, which is non-homogeneous, containing small gritty stuff or floaters, and changed color frequently to creamy, with changed density, more viscous or watery than normal. The subclinical mastitis produces milk with normal aspect at visual direct examination, but some of them – as it resulted from our subsequent research-, present however the same physical changes as clinical mastitis, but much more subtle, revealed only with special optical equipment. Just for this reason we conceived a device designed to indirectly measure the transmittance of a monochromatic radiation beam passing through a column of milk. The device was designed to process electronically the data obtained and display the results. Our tests showed that transmittance is influenced not only by the composition and concentration of the contained substances but also by color and suspended particles.

 

Results and discussions

 

The new device, conceived by Radu Moga Manzat and called Milktester RMM (13), currently found in the prototype stage, is an electronoptical device, designed to perceive and measure changes in composition, concentration, color and turbidity of a sample of milk crossed by a beam of monochromatic radiation. This is possible through indirect measurement of the intensity of the emerging radiations. The device is composed of: a monochromatic radiation source; a sensor; a display window; an accu-battery; a digital multimeter; a processor designed to calculate and compare the measurements and to display the result; a potentiometer; a switch; and a charger. On the cover of the device are located four buttons and four warning LEDs, one for each udder’s compartment, and one that triggers calculation and display instantly the result, as red color LED for compartment’s sample assessed as positive, and the green color LEDs corresponding to the compartments assessed as negative (normal milk). Red is assessed as positive for the sample for which the device has calculated a value that exceeds a certain threshold, arbitrarily established. It is possible for the device to detect sometimes simultaneously two positive samples, on the same animal. As appendixes, the device is accompanied by a partitioned tray for sampling, plastic rectangular vials of 3 mL and plastic pipette of 3 mL. The device is simple to use cow side, having a volume of only 15/12/5 cm and weighing less than 300g. In principle, the health status of each mammary quarter (Q) is assessed by dividing the absolute value (AV) read on screen for each Q, to the reference average value (RAV), specific for each animal. Thus, we obtain the discrimination procent (DP) wich is Q-specific, according to the equation: DP = 100×AV / RAV. Our unpublished investigations have shown that, in case of mastitis in one quarter, its AV may be greater or lesser than that of those unaffected (depending on the nature of the pathogen, the phase and form of infection). Therefore RAV is calculated for each animal according to the following procedure: the highest and the lowest values of the four read on the display for each animal are discarded and then the arithmetic average of the other two values is calculated. Te values of DP in excess of- or smaller than 100 are the deviation coefficient (DC) from RAV and serve at the assessment of each Q health state. The final evaluation is done by including PD obtained in a grid of eligibility, usually arbitrarily set somewhere between 5-15% or more, depending on the user’s requirements.

 

DC example of calculation                                                           Table no.1

 

                   Q          AV      RAV      DP        DC
       Anterior right          400        405        99        1
       Posterior right          455        405      112      12
       Anterior left          390        405        96        4
       Posterior left          410        405      101        1

 

Our preliminary tests of the device showed that a DC of up to 5% (5 DC) should not be considered because they are inherent and mainly due to inevitable biological differences among Q of the same animal. The more advanced is the infection, the more distant will be DP from 100, either over or under, and the higher will be the DC value. In the example above, only the right posterior Q has exceeded both the minimum compulsory threshold (5%) and even that arbitrarily fixed at 10%. The outcomes obtained by us in a field trial, in two different dairy farms, on 488 quarters are presented in table no.2.

 

 

 

 

 

The distribution on thresholds groups                                         Table no.2

 

     DC interval 0-5 0-10 0-15 15,1-25 25,1-50 50,1-100 >100
No q   reacted 404 450 474 9 2 2 1
% q     reacted 87,79 92,21 97,13 1,84 0,41 0,41 0,20

 

Argherie (2008), in her Academic Dissertation analyzed the correlation coefficient between the results obtained with Milktester RMM and other five tests. The highest correlation coefficient calculated, using Correl program, was 0.85 between TNCS and %Ne (Table 3) but a good correlation was also obtained between Milktester and %Ne (0.79), between Milktester and TNCS (070) and between Milktester and EC (0.70)

 

Correlation coefficient between Milktester RMM and other 5 tests

Table no.3

 

       TEST      C M T      E C M R M M     % Ne   T N C S     B E

 

       C M T          x      0.46      0.63      0.46      0.39     0.39

 

       E C      0.46        x      0.70            0.64      0.59     0.40

 

       M R M M      0.63      0.70        x      0.79      0.70     0.56

 

         % Ne      0.46      0.64      0.79        x      0.85     0.76

 

       T N C S      0.39      0.59      0.70      0.85        x     0.70

 

       B E     0.39      0.40      0.56      0.76      0.70      x

 

Legend: CMT-California Mastitis Test; EC-electroconductivity; MRMM-Milktester RMM; %Ne- percentage of neutrophils; TNCS- total no. of somatic cells;   BE-bacteriological examination.

Let us note that all measurements and calculations, including the final result, are accomplished electronically, in less than 8-10 seconds/cow, excluding the time of sampling. Collection and examination of samples were dan immediately before milking.

After the last Q recording, the R button (Result) is pressed and the device instantly displays the final result by staining in red the LED corresponding to the Q affected, who’s DC has exceeded the choused threshold. The other three LEDs turn green. The thresholds delineating a normal milk, supplied by a healthy udder from an apparently normal milk supplied by a subclinical mastitis may be fixed at 5%, and the threshold delineating an abnormal milk supplied by a clinical mastitis, are relative values, which could be arbitrarily set between 5-15 % or higher, and modified according with manufacturer’s requirement . It should be noted, however, that a high threshold will cause a high specificity but with lower sensitivity and vice versa (6) DC of an affected quarter is influenced by many factors- such as milk chemical composition, flakes and clots, watery appearance, SCC and color-, some of them upwards, others of them downwards. DC values are the result of simultaneously influence of all these parameters but, of course, some of them acting in opposite ways, could cancel each other out. A DC above the threshold chosen at 5% indicates, depending on the magnitude of DC, either: 1) a subclinical mastitis, with milk apparently normal -at regular visual examination-, but with noticeable changes in homogeneity and color, when is examined by the device or 2) a clinical mastitis, with abnormal milk –as a rule above 10%. In both cases there are an increased number of somatic cells in the milk, which will have a negative effect on production, the purchase price, the shelf-life and quality of both the milk and processed products (2, 12) Therefore, both farmers and processors would need to be economically very interested in reducing to minimum the SCC in cooling tank by temporarily removing the milk from cows with large numbers of SCC – respectively high DC. There are cases when DC> 5 are recorded in two or, rarely, even in three Q at the same animal, but always at different values, because the infection is usually installed sequentially not simultaneously, and therefore also inflammatory processes will be found in different phases. Let us note that Milktester RMM will never confuse mastitis milk with colostrums, milk preceding weaning or milk from postpartum mammary edema, because in all these three situations, unlike in mastitis milk, AV appears changed in all four Q, in the same sense, at very close values. We believe that the next investigations will have to refer to:

-Determination of optimal intervals between tests.

-Comparing the results of the Milktester to those obtained by other methods.

-DC Limits (valid for Milktester RMM) recommended for milk samples classification in one of the categories: 1) normal milk – healthy mamma, 2) abnormal milk – mamma apparently normal (subclinical mastitis), 3) abnormal milk – mamma acute (mild, sever) or chronic inflammation (clinical mastitis).

-The possibility to adapt Milktester RMM in automatic milking systems.

-The possibility to interblend the results obtained on the same sample, simultaneously, by the optical device (Milktester RMM), EC, pH or others.

-The possibility to use the device for other purposes, such as to detect counterfeit milk or to assess the quality of milk from the cooling tank, compared to a standard sample.

 

Conclusions

 

  The conception of the device is based on the assumption that the physical, chemical and biological characteristics of normal milk, taken from the four mammary quarters of a healthy cow, usually are similar. An Ssignificant change of some parameters, over a certain threshold in a quarter, by comparison to the others, considered normal and taken as reference, shows an abnormal state of the milk in that quarter. Milktester RMM is designed to detect and instantly display any such difference occurred in a quarter’s milk transmittance, when is crossed through by a monochromatic beam of electromagnetic radiation. The magnitude of the transmittance is influenced by composition, concentration, color and homogeneity of the crossed sample of milk. So, Milktester RMM works as if three different devices –a luxmeter, a colorimeter and a turbidimeter (or nephelometer)- were incorporated into one, to provide a single result for every quarter. The device calculates and displays, also instantly, the final result for the cow. The threshold is arbitrarily chosen, depending of the level of the beneficiary’s exigency regarding desired sensibility and specificity. Like the EC, Milktester RMM is extremely fast, portable and does not consume reactive but, unlike the EC, which is influenced by a single parameter – the concentration of electrolytes – Milktester RMM is influenced by several parameters. The device was conceived to replace the naked eye assessment of the milk, as it is made now by milker – which could be subjective, superficial and random-, by a more accurate and objective assessment, possibly standardized, made cow side periodically by an electronic optical instrument. The next investigations must establish the optimal threshold for differentiation between normal and abnormal milk, milk tester’s efficency and utility in evaluating the quality of mixed milk in containers or cooling tanks and, finally, the chances of adapting the Milktester RMM to the automatic milking sistems on line. Of course, the test and device proposed are susceptible of improvements based on further research.

 

Conflict of interes statement: “None of the authors of this paper has a financial or personal relationship with other people or organizations that could inappropriately influence or bias the content of the paper”

 

ACKNOWLEDGMENT

I am grateful to Mr. Lucian Căprărescu Dipl. Eng, for his technical support, offered with competence and skillfulness, in the building of this equipment.

.

 

References

 

    1. Argherie Diana Ccytological research in cow’s mastitis. Academic Dissertation PhD. Faculty of Veterinary Medicine. USAMV Timisoara. Romania, 2008
    2. Barbano D. M., Ma Y., Santos M. V. Influence of Rau Milk Quality on Fluid Milk Shelf Life. Journal of Dairy Science. 2006, 89: E15-E19, 1-10
    3. Borecki M., Szmidt M., Korwin Pawlowski M., Beblowska M., Niemice P., Wrzoseck P. A method for testing the quality of milk using optical capillaries. Photonic Letters of Poland. 2009, Vol. 1 (1), .37-39
    4. Duglas J. R., Jason M.H. Online Milk Sensing Issues for Automatic Milking. ASAE/CSAE Annual International Meeting 1-4 August 2004. No. 04-4191, 1-9
    5. Hillerton J.E. Detecting Mastitis Cow-side. National Mastitis Council. Annual Meeting .Proceedings, 2000, 48-53
    6. Hogeveen H., Van der Vorst Yvone., Ouweltjes W., Betsie A., Slaghuis B. A. Automatic miilking and quality: an european perspective. National Mastitis Council Annual Meeting. Proceedings 2001, 152-162
    7. Hogeveen H., Ouweltjes W. Sensors and management support in high technology milking. Journal of Animal Science.2003, 81 Suppl. 1-10
    8. Hovinen Mari Udder health of dairy cows in automatic milking. Academic Dissertation. Faculty of Veterinary Medicine. Helsinki 2009
    9. Kamphuis Claudia., Pietersma D., Van der Tol R., Wiedemann M., Hogeven H. Using Sensor data patterns from an automatic milking system to develop predictive variables for classifying clinical mastitis and abnormal milk. Computers and Electronics in Agriculture. 2008, Vol. 62 no.2, 169-181
    10. Lam T.J.G.M., Olde Riekerink R.G.M., Sampimon O.C., Smith H. Mastitis diagnostics and performance monitoring: a practical approach. Irish Veterinary Journal. 2009, Vol.62 Supplement 34-39
    11. Larry Smith K., Hillerton J.E., Harmon J.R. Guidelines on Normal and Abnormal Raw Milk Based on Somatic Cell Counts and Signs of Clinical Mastitis. National Mastitis Council. Approved by the NMC Board of Directors, February 2001.
    12. Ma Y., Ryan C., Barbano D.M., Galton D.M., Rudan M.A., Boor K.J. Effects of Somatic Cell Count on Quality and Shelf-Life of Pasteurized Fluid Milk. Journal of Dairy Science. 2000, Vol. 83 no.2, 264-274
  • Moga Manzat R. Detectarea mamitelor cow side cu ajutoru unui aparat portabil. (Portable Device for Cow Side Detection of Mastitis). Rev. Rom.Med.Vet.2010, no.4, 77-89

 

  1. Olde Riekerink R. G. M., Barkema H. V., Veenstra W., Berg F. E., Strihn H., Zadoks R. N. Somatic Cell Count During and Between Milking. Journal of Dairy Science. 2007, 90, 3733-3741
  2. Rasmussen M.D. Definition of normal and abnormal milk at time of milking. Internal report no.169 for Workshop of the EU-project (QLK-2000-31006). Implications of the introductions of automatic milking on dairy farms. November 27, 2002, 102
  3. Viguier Caroline., Arora S., Gilmartin N., Webeck Katherine., Kennedy R. Mastitis detection: current trends and future perspectives. Trends in Biotechnology. 2009, Vol 27 no.8, 486-493

Posted in Profesional-stiintific and tagged , by
Inline
Please enter easy facebook like box shortcode from settings > Easy Fcebook Likebox
Inline
Please enter easy facebook like box shortcode from settings > Easy Fcebook Likebox