Din ciclul DĂ-LE DOAMNE MINTE !
De ce să nu hrănim câinii !!
L-am auzit dăunăzi pe primarul capitalei, ca si pe alţi politicieni şi edili mai înainte, certându-i pe cetătenii care hrănesc câinii fără stăpân de pe stradă, aleator sau permanent. Mi se pare că au prins si într-o lege aceasta interdictie stupida. Sunt sigur ca in creierasele lor salasluieste ideea ca daca vor fi hranite, acestor fiare periculoase le sporeste bunastarea si, de plictiseala, se vor apuca să se imperechieze, vor face pui, si astfel se vor tot inmulti spre disperarea citadinilor. Si invers, daca le taiem orice sursa de hrana vor începe sa slabeasca, vor deveni tot mai anemice si apatice, nonviolente, fara apetit sexual, si vor sfarsi prin a se stinge lent, sub ochii nostri nepasatori, dar cu constiinţa civica împlinita. In realitate lucrurile stau exact invers: cainii, ca si oamenii, cand sunt flamanzi sunt nelinistiti, apoi nervosi, irascibili si, în cele din urma disperati si chiar periculosi. Din vina cui? Dar sa stiti ca pe stingerea instinctului sexual prin inanitie sa nu contati, pentru ca acesta este ultimul care dispare, ca si la oameni, doar cu putine clipe inainte de moarte.
Tag: Caini fara stapan Vi se pare că sărăcimea se înmulţeşte cu mai puţin spor decât îmbogăţiţii? Nu aţi văzut cum chiar şi cele mai teribile fiare, dacă sunt bine hrănite pot să devină prietenoase sau chiar jucăuşe? Nu domnilor, această interdicţie nu are alt scop decât să vă ascundă impotenţa voastră intelectuală, incapacitatea de a pricepe că rezolvarea problemei câinilor fără stăpân nu poate fi realizată decât printr-un program complex şi coerent, aplicat simultan în toată ţara. O singură verigă dacă este omisă, programul nu mai funcţionează, întocmai ca un ceasornic căruia îi lipseşte o rotiţă. Desigur că implementarea programului complet, neamputat, costă. Dar nu mai mult decât ne costă neaplicarea lui. Diferenţa trebuie căutată în identificarea beneficiarilor. Refuz să cred că decidenţii noştri politici doar se prefac că nu pricep cum stau lucrurile, aşa cum s-ar putea crede. Este adevărat că rezolvarea civilizată a acestei probleme ar conduce la sistarea unui izvor permanent de bunăstare pentru unii dintre ei, dar și la creşterea bunăstării şi mulţumirii cetăţenilor, ca şi a câinilor dealtfel.
Cu așa edili, așa gospodărire !
Situația locurilor de parcare în Timișoara a ajuns să fie pur și simplu dramatică. Pe tot parcursul zilei, dar mai cu seamă în așa-numitele ore de vârf, este practic imposibil nu numai să parkezi, dar nici chiar să staționezi 5 minute undeva, unde întâmplător ai ceva treabă. Adesea nu poți nici măcar să oprești pentru ca să coboare cineva din mașină, că te și clacsonează cel din spate. Toți conducătorii sunt grăbiți, nervoși, îți fac semne indecente cu mâna sau înjură cât îi ține gura.Cele câteva parkinguri care s-au amenajat în ultimii ani prin oraș sunt insuficiente și cel mai adesea ne utilizabile practic de către cei care au tot felul de treburi prin oraș sau care se întorc seara obosiți de la muncă, Desigur că în aceste condiții încasatorii de amenzi pot să prospere fără să presteze vreo muncă.
Tag: Locuri de parcare
Ca să exemplific, pentru ca să plătesc factura lunară la Calor și Retim, deoarece nu găsesc nici un loc liber ca să las 5 minute mașina, pe o suprafață de un hectar de jur împrejurul acestor sedii, trebuie să vin până acasă, să las mașina, să merg apoi pe jos la sediul acestora, să plătesc, să mă întorc acasă, să iau mașina si apoi să-mi văd de drum. În fața sediilor există 8 locuri amenajate pe care stau parcate permanent 8 mașini, despre care mi s-a spus că sunt închiriate pentru directori (evident că pe banii pe care îi plătim noi, prin facturi). Care să fie cauza acestui dispreț al unor ”ajunși” față de cei care îi plătesc? Noi plătitorii, vreo câteva sute de amărâți, trebuie să alergăm prin toată Timișoara ca să găsim un loc unde să lăsăm mașina până mergem să plătim facturile, în timp ce locurile din fața Retim și Colterm sunt blocate de către angajații noștrii, pe banii noștrii, nu din buzunarul propriu. Din când în când câte un director mai pleacă puțin prin oraș, dar pe locul respectiv se pune imediat o plcuță cu ”rezervat”, care are prioritate față de noi. Explicația pentru această situație penibilă din municipiul Timișoara se găsește în incompetența dublată de nesimțirea edililor din Primărie, incapabili să rezolve o problemă atât de simplu și de ușor rezolvabilă! Acești politruci impostori au circulat mult prin străinătate dar nu au înțeles nimic din ce au văzut. Sau nu le pasă decât de comisioanele lor. Cum de nu au observat că străzile și bulevardele pot să fie flancate de copaci numai atunci când sunt suficient de late pentru a lăsa destul loc de parcări pe ambele snsuri de mers. Din păcate, în marile aglomerări urbane, pe șosele mașinile trebuie să aibă prioritate în fața arborilor. Asta este situația în mileniul III ! Respectul față de natură nu mai însemnează să înplântăm copacii neapărat în trotoare sau în carosabil ! Se pot identifica ușor enorm de multe alte locuri. Există încă multe suprafețe tip maidan, care ar fi bine să fie plantate cu arbori. La spitalul oncologic din Timișoara, pacienții în cârje duși zilnic pentru tratament ambulatoriu nu pot fi așteptați cu mașina câteva minute, în fața spitalului, pentru că nu au putut fi amenajate câteva locuri de parcare, din cauza celor 3-4 copaci din față, așa că bolnavii trebuie debarcați și așteptați până se târâie pe o distanță considerabilă până la spital.
Domnilor edili, îndepărtați indicatoarele de interdcție pentru oprire și staționare și introduceți sistemul cu plăcuțe de marcare a timpului (gratuit pentru 0,5, 1 sau 2 ore) așzate pe bordul mașinii și cu amenzi pentru cei care depășesc timpul. Ar fi civilizat și eficient. Mai pot fi implementate foarte multe alte măsuri eficiente, dar nu se face nimic.
Posted in Cugetari/Reflectii and tagged caini fara stapan, locuri de parcare by Radu Moga Manzat