Unul din numeroasele exemple de jaf cu legea în mână
# Așa după cum se știe, “din marea Sa grijă pentru cetățenii Patriei”, Guvernul României a dispus obligativitatea asigurării imobilelor. Zis și făcut: m-am prezentat la o societate de asigurări și am solicitat să fac și eu o asigurare contra incendiului și a furturilor, pentru că așa ceva chiar se poate întâmpla. Mi s-a spus că nu se poate, pentru că asigurarea obligatorie se referă exclusiv la asigurarea contra alunecărilor de teren, contra inundațiilor și contra cutremurelor. Dar, am replicat eu, cine a auzit de alunecări de teren când vorbim de un platou cât se poate de plan, așa cum este cel pe care este așezată Timișoara. Adică unde să alunece? Nici de inundații nu se pune problema, pentru că prin Timișoara nu curge nici un râu, și nici nu avem ceva munți prin preajmă de unde să se prăvale apele peste noi. Bega este un canal, care nu se poate revărsa. Bunicii ne povestesc că ei nu au auzit de la strămoșii lor de vreun cutremur care să le fi deteriorat casele. Și atunci cum se justifică asigurarea obligatorie ? Mi s-a explicat că în acest fel societatea de asigurări are numai încasări, nu și plăți, putând astfel să asigure salariile considerabile ale angajaților și salariile uriașe ale șefilor agențiilor. Abea după ce ai plătit această pseudoasigurare ți se dă dreptul să te asiguri de-a adevăratelea la ce dorești. Desigur că acesta este un fel de jaf la drumul mare, posibil numai la români. Dar ca și cum asta nu ar fi fost destul, am aflat că s-a inventat și o structură stufoasă numită Autoritatea de Supraveghere a Asigurărilor, menită “să supravegheze” corectitudinea operațiunilor făcute de toate societățíle de asigurări, dar care de fapt nu face nimic concret. Rostul acesteia, mi s-a spus că este doar de a asigura niște venituri fantastice unor oameni politici, soțiilor lor, cumnatelor, amantelor etc. Vorbim de 12000 – 18000 euro lunar, salarii pe care, conform unei legi făcute tot de ei, aveau dreptul să și le fixeze singuri (!). Iată încă un mod legal (al câtelea?) prin care șmecherii își bagă mâinile până în coate în buzunarele semenilor lor, dintre care unii abea dacă au ce să mănânce. Se pare că nerușinarea a devenit nemărginită la români! Oare până când ?
Posted in Cugetari/Reflectii by Radu Moga Manzat
ANOTHER WAY OF TESTING THE QUALITY OF COW’S MILk
Publicat in LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE MEDICINĂ VETERINARĂ VOL. XLIV, 2011 TIMIŞOARA
ANOTHER WAY OF TESTING THE QUALITY OF COW’S MILk
R. MOGA MÂNZAT, DIANA BREZOVAN
Faculty of Veterinary Medicine, Timisoara, Calea Aradului 119, 300645 Romania
College of Veterinary Surgeons, Timis. Tel.0040766719381.
E-mail: radummoga@gmail.com
Summary
The principle of Transmittance (T) is proposed for a test to detect mastitis cow side with the aid of a portable electronic device, called Milktester RMM. Transmittance value depends on the concentration, color and homogeneity of a sample, crossed through by a beam of monochromatic electromagnetic radiation. Milktester RMM is o prototype designed to detect and quantify modifications of homogeneity and color which characterizes an abnormal milk, in accordance with the current Regulation (EC) No 853/2004 of the European Parliament. The proposed optical device is able to measure, calculate and display, in a few seconds, the transmittance coefficient of intensity (TCI) and deviation coefficient (DC) which, in their turn, is influenced by at least three kinds of alterations: concentration in different substances, color and turbidity. Every reading for every quarter is taken into account and calculates by comparison to the average value of the other two quarters, belonging to the same animal, considered normal, healthy and taken as reference.
Key words: abnormal milk, milk tester, mastitis detection (more…)
Posted in Profesional-stiintific and tagged abnormal milk, mastitis detection, milk tester by Radu Moga Manzat
BOALA LIMBII ALBASTRE
Redactat la cererea ASAS la și publicat pe site-ul ASAS la 2 oct 2014
Punct de vedere cu referire la
BOALA LIMBII ALBASTRE
Apariția și evoluția Bluetongue în Romania
Prof dr Radu Moga Mânzat
Având în vedere spațiul foarte restrâns pus la dispoziție de ASAS, cele de mai jos reprezintă doar o parte din concluziile de fond desprinse după studierea, în paralel și comparativ, a trei categorii de documente:
1.Reglementările legislative originale ale CE privind prevenirea și controlul Bolii limbii albastre (BLA) pe teritoriul UE, respectiv CD 2000/75/EC și CR(EC)No1266/2oo7precum și documentele respective transpuse în legislația altor țări europene (Olanda, Marea Britanie, Italia, Cipru)
2.Transpunerea documentelor EC în legislația românească, respectiv Ord. Președ. ANSVSA 32/2006, Reg. CE 1266/2007, Planul de contingență, Planul de măsuri-Nota 5446, Manualul operațional și planurile de măsuri ale câtorva DSVSA județene.
3)Un mare număr de lucrări științifice descărcate de pe Internet, cu referire la BLA.
Se poate aprecia că, dacă țara noastră se află printre ultimele țări din Europa în care BLA și-a făcut apariția, aceasta s-ar putea datora atât poziției geografice avantajoase pe care o ocupă, cât și, poate că mai ales, meticulozității cu care au fost transpuse – chiar mult dezvoltate – documentele UE, precum și rigurozității cu care a fost apoi urmărită transpunerea lor în practică. Este discutabil însă dacă cele peste 200 de pagini de planuri, regulamente, ordine, măsuri, note etc., transpuse într-o formă mai concisă, nu ar fi fost preferabile.De exemplu, mă întreb dacă, în loc să se ofere medicului practician în Manualul Operativ o listă cu nu mai puțin de 81 de produse comerciale antiseptice și dezinfectante, pe 20 de pagini (probabil toate cele avizate în Romania), lăsându-l astfel să decidă el care ar fi cel mai indicat în cest caz, nu cumva era mai eficient să îi fie recomandate dintre acestea, de către specialiști, doar vreo 4-5 produse dar, în schimb, să îi fie recomandate în plus, vreo 3-4 substanțe sau produse repelente, cunoscute ca foarte eficiente pentru evitarea înțepăturii insectelor hematofage. De asemenea, ar fi foarte util să se recomande, la modul concret, și alte metode de anihilare a insectelor, cum sunt aparatele moderne electrice, cu ultraviolete, ultrasunete și altele, care pot fi montate în incinta sau în apropierea adăposturilor.
În eventualitatea elaborării unui nou plan de măsuri, așa cum Ord. 32/2006 prevedea, ar fi util să se regândească întreaga strategie, având ca obiectiv nu numai controlul, ci și eradicarea bolii, ceea ce pare posibil dacă BLA va fi asimilată mai putin bolilor contagioase din lista A a OIE, și mai mult celor sezoniere, cu dependențe stricte spațio-temporale. În planul de măsuri actual, în dreptul tuturor acțiunilor se stipulează ca termen de realizare: permanent, iar ca loc de desfășurare a acțiunilor se țíne prea puțín cont de particularitățíle geo-climatice ale fiecărei zone. Țara noastră dispune de o diversitate deosebită de caracteristici (șes, dealuri, munți,lunci, deltă, litoral) de care depind în cel mai înalt grad ecosistemele, inclusiv arealul de distribuție al musculițelor culicoide și, în ultimă instanță posibilitățile de apariție și evoluție a BLA, de care strategiile de prevenire, combatere și eradicare este necesar să țină cont. Ar fi de dorit colaborarea cu entomologi specializați în studiul artropodelor hematofage, capabili chiar să întocmească hărți de distribuție a insectelor hematofage pentru întreaga țară, valabile și pentru alte maladii.
Mutarea accentului de pe caracterul “permanent”al acțíunilor pe perioadele de risc maxim rezultat din caracterul “ciclic” al evoluției epidemiologice, ar fi utilă și realistă. Din toate studiile avute la dispoziție, inclusiv din cele ale OIE cu referire expresă la Romania, rezultă că în Țara noastră există o perioadă de circa 5 luni “liberă de vectori BLV”, de care programele de eradicare regionale și locale ar trebui sa profite. Nu este clar sub ce formă reușește virusul să traverseze anotimpul friguros (sub 13-15 grade Celsius), pentru că ipoteze există, dar sunt contraditorii. Personal consider că, luând în considerare observațiile existente, s-ar putea postula că totul devine posibil datorită fenomenului de toleranță imunologic. Făcând abstracție de eventualele posibile excepții, se acceptă că, de regulă, insectele care apar în primăvară nu posedă virusul, fiind vorba de o nouă generație, iar rumegătoarele nu sunt viremice pentru că sezonul rece este suficient de lung pentru a permite negativarea lor viremică. Cert este că aceasta este veriga slabă a lanțului epidemiologic la nivelul căreia trebuie focusate cu celeritate cele mai multe acțiuni de depistare și combatere, întrucât reanimarea virusului și a epidemiei primăvara, debutează inițial pe foarte puține cazuri, care se înmulțesc apoi rapid, prin transmiterea virusului, în ambele sensuri, între insecte și rumegătoare. În schimb, presupun că s-ar putea renunța la unele măsuri formale și nerealiste, cum ar fi “purtarea obligatorie a echipamentului de protecție”atunci când se vizitează o exploatațíe zootehnică, sau că “medicul veterinar oficial se asigură că pătrund în exploatație numai persoanele care au dreptul”, măsuri justificate în cazul epizootiilor contagioase majore.
Dacă se hotărăște includerea și a vaccinării în planul strategic de eradicare a bolii, atunci aș recomanda ca aceasta să se facă în prima decadă a lunilor aprilie și august, cu vaccinuri inactivate. În felul acesta animalele ar putea fi protejate, în mare măsură, datorită vaccinării pe intervalele V-VIII și VIII-XI, și datorită inactivității culicoidelor, în lunile XI- IV.
Din cele de mai sus rezultă că ar fi de dorit ca actualele noastre documente (Planul de măsuri și Manualul operațional) datând din anul 2006 să sufere o revizuire si o actualizate de fond, așa cum dealtfel și Ord. 32/2006 prevedea obligația ca acestea să întâmple la fiecare 5 ani.
Noile planuri actualizate ar trebui să evite cu obstinație recomandarea unor strategii standardizate și permanente, în favoarea unor planuri strategige care să valorifice la maximum particularitățile dinamicii epidemiologice a bolii, particularitățile geografice și ecolosistemice locale.
Pentru eficientizarea planurilor de acțíune ale DSVSA-urilor județene este de dorit ca în continuare acestea să fie aprobate de către ANSVSA, dar numai după ce au fost atent analizate și evaluate cu privire la modul în care au fost luate în considerare toate particularitățile eco-climatice și epidemiologice ale zonei.
Profesor dr. Radu Moga Mânzat (more…)
Posted in Profesional-stiintific and tagged Boala limbii albastre by Radu Moga Manzat